Credința adevărată creștină nu este doar o credință generală în Dumnezeu, ci o credință specifică în Isus Hristos ca Mântuitor și Domn, singurul capabil să ne ierte de păcatele noastre și să ne dea viață veșnică.
Aceasta înseamnă să crezi că Hristos a murit pentru păcatele noastre și că a înviat (1 Corinteni 15.3-4). Înseamnă să crezi că Evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea oricăruia care crede, întâi a iudeului, apoi a grecului (Romani 1.16).
Deși creștinismul are cei mai mulți adepți în întreaga lume, probabil peste 2 miliarde de credincioși, totuși numărul real de oameni cu credință adevărată este o fracțiune infimă din cifra de mai sus.
Mesajul Evangheliei s-a răspândit până la marginile pământului, așa cum Domnul Isus a prorocit că se va întâmpla (Matei 24.14, 28.18-20). Cu toate acestea cei care Îl urmează pe Domnul Isus ca adevărați creștini sunt persecutați în multe parți de le pământ, iar în țările așa-zise creștine biserica este compromisă cu învățături false, adevărații creștini confruntându-se cu o opoziție tot mai evidentă. Astfel, în America de Nord și Europa asistăm la infiltrarea creștinismului cu idei și practici care contrazic în mod clar Biblia. Pe măsură ce aceste idei devin tot mai dominante în societate și se infiltrează în biserică, cei care li se opun se confruntă cu o opoziție care se poate transforma în persecuție reală.
Vorbind despre zilele dinaintea revenirii Sale, Domnul Isus a spus că atunci că se vor scula mulți proroci mincinoși și vor înșela pe mulți (Matei 24.11). Profeții mincinoși vor nega puterea Evangheliei de a ne răscumpăra și necesitatea de a învăța și de a predica acest mesaj lumii pierdute și pe cale să fie judecate.
Una dintre principalele tendințe din societatea occidentală liberală de astăzi este multiculturalismul și învățătura multiconfesională, ceea ce se transpune în ideea că fiecare dintre religiile lumii, inclusiv creștinismul, conține doar părți de adevăruri, iar nu unul absolut. Prin urmare, toate religiile sunt căi spre adevăr și sunt la fel de valabile în fața lui Dumnezeu.
Acest lucru contrazice în mod vădit Biblia. În Vechiul Testament, Dumnezeu spune că toți dumnezeii popoarelor sunt idoli, dar Domnul a făcut cerurile. (Psalmul 96.5).
Dumnezeu îl avertizează în mod constant pe Israel să nu pună închinarea la idoli și la alți dumnezei alături de închinarea la Domnul: Eu sunt Domnul, acesta este numele Meu; și slava Mea nu o voi da altuia, nici cinstea mea, idolilor (Isaia 42.8).
Noul Testament ne învață că Domnul Isus este singurul mijlocitor între Dumnezeu și omenire, singurul care ne poate da mântuirea. El a spus: Eu sunt calea, adevărul și viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine (Ioan 14.6). De asemenea apostolul Petru l-ea spus ascultătorilor săi să se pocăiască și să creadă în Isus ca Mântuitor, pentru că în nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi ( Faptele Apostolilor 4.12)
Modul biblic față de oamenii de alte credințe înseamnă să le arătăm dragostea lui Dumnezeu în Isus și, de asemenea, să căutăm să îi aducem la credința în Isus Hristos.
Însă sunt mulți lideri creștini fac prozelitism care pentru ei înseamnă că biserica trebuie să accepte toți oamenii așa cum sunt și să nu încerce niciodată să le schimbe mințile sau inimile, îi accepte pe toți așa cum sunt, inclusiv pe atei.
Majoritatea așa zișilor credincioși nu au o viziune biblică asupra lumii. Astfel, majoritatea credincioșilor nu recunosc că Dumnezeu este Creatorul etern, omniscient, omnipotent și drept, că oamenii sunt păcătoși prin natura lor și că au nevoie de iertarea păcatelor prin pocăință și credința în El, că Biblia este adevărată, și că scopul vieții este de a-L cunoaște, de a-L iubi și de a-L sluji pe Dumnezeu cu toată inima, mintea, puterea și sufletul tău.
În fapt, biserica este tot mai mult infiltrată de gândirea seculară și de agenda multiconfesională prin promovarea diversității credinței și idii că toate drumurile duc la Dumnezeu, inclusiv în islam, în hinduism. Mai mult decât atât, sunt biserici care binecuvântează persoanele aflate în relații de același sex, inclusiv acceptă căsătoria homosexuală. Cum însă are voie biserica să binecuvânteze ceea ce Dumnezeu spune că este păcătos?
Spre opoziție față de această practică, Biblia ne îndeamnă să facem ucenici din toate neamurile (Matei 28:16-20) și să spunem Cuvântul lui Dumnezeu întotdeauna (2 Timotei 4:2). Aceasta înseamnă să vorbim deschis împotriva avortului și homosexualității.
De asemenea, Biblia ne învață că mântuirea se face doar prin credința în Hristos, care este singurul mijlocitor între Dumnezeu și umanitate. (1 Timotei 2.5).
Adevărata Biserică a lui Isus Hristos există pentru a-i aduce pe oameni la Dumnezeu în termenii Lui, pentru a-i pregăti pentru eternitatea în ceruri. Putem intra în rai doar în condițiile lui Dumnezeu. Cei care nu acceptă condițiile de intrare ale lui Dumnezeu vor fi pentru totdeauna afară, în iad (Apocalipsa 21.8).
Toți oameni sunt invitați de Dumnezeu în biserica Lui, corabia de salvare din această lume care va fi în curând judecată de Dumnezeu. Însă este nevoie de o convertire autentică la Dumnezeu, printr-o întoarcere la El din această lume avidă după păcat prin pocăință și credință.
Dumnezeu nu ne îngăduie să schimbăm poruncile Sale pentru a-i face pe oameni să se simtă confortabil cu traiul lor în păcat, pentru că, dacă fac acest lucru, nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu (1 Corinteni 6.9-11).
O biserică care justifică practici care contrazic Cuvântul lui Dumnezeu și orânduirea fundamentală a lui Dumnezeu pentru familie și pentru căsătorie, nu poate conduce oamenii spre Împărăția lui Dumnezeu.
Având în vedere că multe biserici fac compromisuri cu privire la Evanghelie, adevărații creștini din țările occidentale se găsesc adesea ca o rămășiță în mijlocul unei mări de apostazie și confuzie și se pot trezi chiar persecutați și excluși din cauza poziției lor față de învățătura biblică cu privire la aceste probleme. Chiar și cu prețul izolării și excluderii sociale, trebuie să rămânem fidel de partea Cuvântului lui Dumnezeu, pentru că așa vom fi de partea victorioasă. Când Domnul Isus va reveni vom avem atunci un viitor glorios în Împărăția Sa. Daca acum suntem de partea Lui, atunci cuvintele Lui sunt pentru noi ca o mângâiere: ”Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveți credinţă în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi” (Ioan 14.1-4).
